Puține tradiții românești au reușit să impresioneze lumea așa cum au făcut-o călușarii din Pădureți, județul Argeș. Cu mișcări care sfidează legile gravitației, acești dansatori au scris o pagină de aur în istoria folclorului universal. În vara anului 1935, formația din Argeș a reprezentat România la Festivalul Internațional de Dansuri Populare de la Londra, unde evoluțiile lor de pe scena Royal Albert Hall au declanșat o adevărată isterie. Spectacolul a fost atât de puternic încât argeșenii au fost invitați să danseze la Palatul Buckingham, în fața Reginei Mary a Marii Britanii, care a rămas fascinată de sincronizarea lor. Impresionată, presa engleză i-a poreclit „Tigrii Carpaților” și „Diavolii dansului popular”.
La întoarcerea spre țară, călușarii au făcut o oprire memorabilă la Paris, unde au jucat chiar în fața atelierului lui Constantin Brâncuși. Departe de casă, marele sculptor român a fost profund emoționat, regăsind în ritmul alert al bătăilor din pinteni spiritul autentic al neamului său.
Jocul Călușului, un ritual ancestral practicat de Rusalii pentru protecție și sănătate, a fost recunoscut oficial de UNESCO în anul 2005, fiind inclus în patrimoniul cultural imaterial al umanității.
O fotografie de epocă păstrează vie imaginea legendarului vătaf Gică Dragalin, surprins în plină execuție a celebrei figuri acrobatice care îi poartă numele: „Intrarea lui Dragalin”. Prin disciplina și talentul său rar, Dragalin a ridicat jocul din satul Pădureți la rang de artă, lăsând Argeșului o moștenire sacră și un motiv etern de mândrie.
