Un nou sondaj de opinie realizat de INSCOP Research scoate la iveală o imagine complexă și profund fragmentată a societății românești în fața marilor provocări actuale. Românii par prinși între două realități paralele: o acută nemulțumire legată de integritatea instituțională și o presiune uriașă privind siguranța financiară de zi cu zi. Astfel, în timp ce corupția rămâne indicată drept principala problemă sistemică a țării, buzunarul propriu dictează prioritățile imediate, aproape jumătate din populație cerând majorări de venituri.
Topul problemelor: Între flagelul corupției și coșul zilnic
Întrebați direct care este, în opinia lor, cel mai mare obstacol în dezvoltarea României, respondenții au plasat pe primele locuri teme ce țin de moralitatea publică, dar și de economie:
- Corupția (27,8%): Rămâne inamicul public numărul unu în percepția populară. Această îngrijorare este împărtășită cu precădere de bărbați, locuitorii din București și orașele mari, precum și de votanții PNL, USR și AUR.
- Lipsa locurilor de muncă bine plătite (14,9%): Reprezintă o sursă majoră de frustrare, menționată peste medie de votanții PSD, persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani și locuitorii din urbanul mic.
- Instabilitatea politică (13,4%): Este văzută ca o frână majoră, în special de către persoanele cu studii superioare.
- Inflația și costul vieții (10,7%): Completează tabloul anxietăților, reflectând erodarea puterii de cumpărare din ultimul an.
Restul procentelor se împart între deficitul bugetar și datoria publică (8,1%), starea sistemului de educație (6,6%), sănătatea (5%) și contextul internațional marcat de război (4,4%).
Ce trebuie să facă Guvernul în următoarele 6 luni?
Dacă la capitolul „boli cronice” corupția conduce, când vine vorba de măsuri urgente pentru următoarea jumătate de an, prioritățile devin extrem de pragmatice. Nu mai puțin de 48,2% dintre cei intervievați consideră că Executivul ar trebui să prioritizeze creșterea salariilor și a pensiilor. Această solicitare vine masiv din partea electoratului PSD și AUR, a femeilor, a persoanelor din mediul rural și a celor cu educație primară.
Pe poziția a doua în topul urgențelor se află reducerea taxelor (33,7%), o măsură susținută intens de tineri și de locuitorii din orașele mici. În oglindă, electoratul orientat spre dreapta politică (PNL și USR), alături de persoanele cu studii superioare și angajații din sectorul privat sau public din marile aglomerări urbane, cere măsuri structurale: atragerea fondurilor europene (26,1%), tăierea cheltuielilor statului (25,8%) și combaterea evaziunii fiscale (22,7%).
Analiza specialiștilor: Terenul ideal pentru discursul populist
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, avertizează că aceste rezultate arată coexistența a două profile de cetățeni care, deși par divergente, pot fi ușor de manipulat prin mesaje politice radicale. Coabitarea dintre dorința de „curățenie morală” și dependența economică de stat creează un electorat care reacționează rapid la promisiunile populiste de redistruire și justiție socială instantanee.
Potrivit specialiștilor, datele confirmă existența a două falii socio-culturale adânci în România: o parte a populației orientată spre modernizare, eficiență administrativă și reguli europene, și o altă parte concentrată strict pe supraviețuirea economică imediată, pe fondul unei neîncrederi cronice în elitele politice.
Fișa tehnică a studiului:
Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane de 18 ani și peste. Studiul este reprezentativ la nivel național, având o eroare maximă admisă de $\pm 3\%$, la un grad de încredere de 95%.
Sursă: Digi24
