Reducerea posturilor la nivel național este un subiect de maxim interes pentru administrația județeană, însă datele oficiale de la Consiliul Județean Argeș arată o realitate diferită față de cifrele vehiculate în spațiul public.
Conform informațiilor transmise de conducerea CJ Argeș, din cele 502 posturi aprobate, 427 sunt ocupate, ceea ce înseamnă un grad de încadrare de peste 85%. Autoritățile atrag atenția că o reducere simplă de personal ar putea afecta funcționarea unor servicii esențiale și implementarea proiectelor cu fonduri europene.
CJ Argeș: 427 posturi ocupate, 75 vacante
Cele 502 posturi aprobate includ atât aparatul propriu, cât și instituțiile subordonate – Biblioteca Județeană, Muzeul Județean, Muzeul Golești și Salvamont. Spitalele, DGASPC și unitățile medico-sociale sunt exceptate. Conducerea CJ Argeș susține că aparatul administrativ este dimensionat corespunzător pentru atribuțiile multiple pe care le are la nivel județean.
Responsabilități complexe în Argeș
Consiliul Județean Argeș administrează 9 spitale, inclusiv Spitalul Județean de Urgență și Spitalul de Pediatrie, 5 unități medico-sociale, 5 instituții culturale și structura Salvamont. Gestionarea acestor structuri presupune resurse umane specializate și proiecte de anvergură, multe finanțate prin fonduri europene sau guvernamentale. În ultimii ani, CJ Argeș a finalizat 26 de proiecte în valoare de peste 117 milioane de euro și are alte 15 proiecte în implementare sau depuse spre finanțare.
Riscuri pentru proiectele europene
Reprezentanții administrației avertizează că reducerea numărului de angajați ar putea periclita buna desfășurare a proiectelor europene, în lipsa consultanței externe. De asemenea, autoritățile locale susțin că datele transmise de la nivel local către Guvern privind personalul ar fi fost eronate. În plus, în 2023 s-a aplicat deja o reducere de 10% a posturilor, conform Legii 296.
Comparativ cu alte județe
Argeșul se numără printre județele cu cele mai complexe structuri administrative, având mai multe spitale și instituții în subordine decât județe precum Bihor, Dolj, Prahova sau Vâlcea. Autoritățile locale subliniază că reforma administrativă trebuie adaptată realităților fiecărui județ, iar serviciile pentru cetățeni trebuie să rămână prioritatea principală.
